Țesuturile hepatice (ficatul) produc constant lichid, care se acumulează prin căile biliare în vezica biliară. În timpul mesei vezica biliară se contractă (se strânge) și lichidul ajunge în intestinul subțire (duoden) prin conducta biliară, unde participă la digestia grăsimilor ingerate.

Deoarece organismul nu are nevoie constantă de bilă, între mese acesta se acumulează în vezica biliară, de unde este solicitată, după ingerarea alimentelor, pentru degradarea lipidelor. Astfel, în timpul depozitării lichidul se îngroașă, se concentrează conținutul și formează cristale. Așa se formează calculii biliari (cunoscuți sub expresia de

nisip sau pietre la fiere). Majoritatea calculilor biliari sunt calculi de colesterol, dar se pot forma și calculi de pigmenți.

 

Afecțiunile biliare se formează în timp

Printre bolile vezicii/căilor biliare cele mai frecvente sunt: calculii biliari și inflamarea vezicii biliare și/sau a căilor biliare. O parte din calculii biliari sunt calculi ”muți”,  care nu cauzează probleme și de regulă sunt descoperiți întâmplător. Nu este o afecțiune ereditară, totuși sunt familii, la care se întâlnește mai frecvent. În schimb modul de alimentație (cantitativ și calitativ) pe lângă alți factori cauzali joacă un rol extrem de important în formarea calculilor biliari.

Posibilitatea formării calculilor crește odată cu avansarea în vârstă, în timpul sarcinii, în cazul consumului de anticoncepționale, în boli metabolice (ex. obezitate, diabet zaharat), dar sunt foarte expuse la formarea calculilor biliari și persoanele care țin diverse cure de slăbire unilaterale, foarte stricte și persoanele care trec prin înfometare îndelungată.

            Formarea calculilor biliari este favorizată și de o serie de factori alimentari, cum ar fi surplusul de calorii ingerate, alimentație bogată în lipide/grăsimi, consumul dulciurilor și a altor carbohidrați cu absorbție rapidă, care măresc concentrația colesterolului în bilă.

De asemenea, mesele neregulate sau mesele neechilibrate din punct de vedere al macronutrienților (în special al lipidelor), dar și lipsa consumului inadecvat de apă pot duce cu timpul la formarea calculilor biliari.

 

Relația alimentației cu afecțiunile biliare

            Dacă vorbim despre prevenirea formării calculilor biliari, atunci ne folosim de factorii care împiedică formarea acestora și anume consumul fibrelor alimentare solubile în apă (pectina), care se regăsesc în fructe și legume. Servirea regulată a meselor, care sunt echilibrate din punct de vedere al macronutrienților (lipide, glucide și proteine) și consumul adecvat de lichide, se numără printre factorii care pot ajuta în prevenție.

            Dacă vorbim despre regimul alimentar în disfuncția biliară, atunci urmărim prevenirea crizelor biliare, a inflamațiilor și a formării calculilor. În acest caz regimul alimentar este hipolipidic, sărac în condimente evităndu-se consumul de fibre tari. Totodată prin alimentație se stimulează funcția optimă a bilei (prin golirea periodică/regulată a conținutului) și se oferă un suport hepatic.

            Prin consumul unor alimente recomandate și prin descoperirea limitelor de toleranță personală față de unele alimente se pot preveni inflamațiile căilor și a vezicii biliare și astfel evitarea perioadelor de criză.

            Însă, dacă vorbim despre perioadele de crize, atunci suntem nevoiți să urmăm un regim strict începând cu debutul crizelor, pe parcursul a câtorva zile, în care se va ameliora problema și se va restabili funcția biliară.

Alimente recomandate persoanelor predispuse la probleme biliare:

- fructe: mere, pere, suc de grepfrut și portocală, fruct de cactus, smochine, piersici,

- cereale: paste din grâu dur, orez, hrișcă, ovăz,

- pâine: graham, expandat sau de secară, semiintegrală (pâine albă rar, de preferat veche de o zi);

-legume: sfeclă roșie, cartofi, cartofi dulci, fasole verde, varză, morcovi, anghinare, dovlecei, zucchini, salată;

- leguminoase: mazărea și fasolea se consumă doar ocazional, bine fierte;

- ouă fierte;

- lactate: iaurt, brânză de vaci, chefir;

- carne: pește, pui (fără piele);

- ulei de măsline presat la rece;

- lichide: apă cu lămâie, ceai neîndulcit, cu puțină lămâie.

 

            Alimente de evitat în cazul persoanelor cu disfuncție biliară:

- alimentele procesate: dulciuri, snacks-uri, produse de patiserie, făina albă;

- grăsimile: margarina, uleiurile rafinate, alimentele prăjite, sosurile (maioneza, rântașurile, smântână cu usturoi);

- carbohidrații complecși: cereale integrale, legume cu fibre tari: ridiche, ardei, mazăre, linte;

- condimentele tari: ceapă, usturoi, piper, ardei iute, exces de orice alt condiment;

- consumul de carne în exces;

- fructele cu semințe mărunte: căpșuni, zmeură, mure, kiwi, frăguțe;

- cafea, ceaiuri cu conținut de cofeină, alcool.

 

            Regimul alimentar în ”criza de fiere”

Regimul alimentar în criza acută în principiu are ca scop ameliorarea durerilor, eliminarea simptomelor (greață și vărsături), reducerea inflamației și restabilirea echilibrului.

Ziua 1 - se consumă alimente puține, cu o frecvență mai mare a meselor, cum ar fi:

- sucul de mere proaspăt stors și strecurat;

- morcovi, cartofi cu pătrunjel fierți, pasați și dați prin strecurător,

- ceaiuri neîndulcite (fără coloranți și arome artificiale), cu puțină zeamă de lămâie.

Ziua 2-3:

- pâine albă (de o zi sau puțin prăjită) ori pâine sau orez expandat;

- cartofi, morcovi și orez fierți;

- cartofi la cuptor sau piure de cartofi (fără lapte),

- legume fierte cu orez;

- ciorbă de legume (fără carne și smântână) și fără condimente tari (piper, ardei iute, etc.);

- sfeclă roșie răzuită cu o lingură de ulei de măsline,

- compoturi proaspăt preparate din mere și piersici (fără coajă, cu puțin zahăr și lămâie)

- suc de pere și suc de lămâie proaspăt stors, diluat cu apă.

Ziua 4-5:

- dovleac, zucchini, salată (fierte pe aburi),

- zeamă de carne slabă (piept de pui, carne de curcan) cu legume și orez;

- chefir, iaurt, brânză slabă.

- piersici fără coajă, mere răzuite fără coajă și suc de portocale strecurat.

Ziua 6-7

Se pot introduce progresiv alte alimente din lista alimentelor recomandate mai sus.

După restabilirea echilibrului, se pot consuma o varietate largă de alimente, însă nu trebuie să pierdem din vedere importanța prevenirii altor crize, care se poate gestiona foarte bine cu puțină atenție referitoare la consumul unor alimente adecvate, la servirea regulată a meselor și la un consum adecvat de lichide.

 

Alte recomandări și atenționări

În crizele acute preparatele din gheara dracului (Harpagophytum) reduc durerea și inflamația și au efect tonic asupra vezicii biliare. Având în vedere că această afecțiune adesea este însoțită de dureri puternice, poate fi de folos și valeriana (Valeriana officinalis).

Acest articol are scop de orientare și nu poate înlocui o consultație la medicul specialist. În cazul în care întâmpinați diverse semne, simptome, apelați la un specialist în domeniul medical. De asemenea aceste recomandări nu înlocuiesc medicația prescrisă de medicul dumneavoastră.

 

Articol publicat în Jurnalul Arădean

Joi, 20 octombrie 2022

Anul XXXIV, NR.9184, p.10