Atacul de panică este o tulburare anxioasă, imprevizibilă, recurentă. Reprezintă o apariție bruscă a unei frici intense sau a unui discomfort intens. Aceste frici sau discomfort sunt însoțite de unele dintre următoarele simptome:

• palpitaţii (bătăi puternice ale inimii sau accelerarea frecvenței cardiace),
• transpiraţii,
• tremor,
• frisoane, senzație de frig sau căldură,
• senzaţie de sufocare sau respirație dificilă, nod în gât,

• durere toracică, disconfort precordial,
• greaţă sau disconfort abdominal,
• ameţeală, leşin,
• senzație de amorțeală sau furnicături,
• sentimentul irrealității sau detașarea de sine (de parcă nu îi aparțin experiențele),
• frica de-a pierde controlul sau de-a înnebuni,
• frica de moarte.

Persoana în cauză poate prezenta dureri de cap sau plâns necontrolat. Se îngrijorează de apariția unui nou atac și de consecințele acestora, astfel evită efortul fizic sau situațiile necunoscute și adesea le este frică de apariția unui infarct sau de posibilitatea de a înnebuni.

Atacurile de panică pot apărea din senin sau legat de anumite situaţii și deseori este asociată cu trăiri depresive (caz în care evoluția este și mai severă) și pot duce la la dificultăți în desfășurarea activității profesionale, deteriorarea masivă a calității vieții și probleme sociale.

Un atac de panică este momentul în care reacția naturală a organismului ”luptă sau fugi”, apare la momentul nepotrivit, fiind un răspuns complex, psihic involuntar prin care organismul se pregătește singur, să facă față unor situații de urgență (fără ca această situație să fie o situație reală, ca de exemplu un accident sau un dezastru natural).

În atacuri de panică este foarte importantă consilierea/terapia psihologică, însă la fel de important este și procurarea unor substanțe din alimente și/sau din substanțe nutriționale, care să ofere individului nutrienții necesari al unei bune funcționări a creierului și a sistemului nervos.

Persoanele care trec prin episoade de panică trebuie să primească un diagnostic de la un specialist avizat.

Recomandări nutriționale pentru persoanele dispuse la atac de panică

Includerea în dietă a unor alimente, care furnizează vitamine, minerale și alte substanțe valoroase, precum:

• flavonoide (antioxidanți): afine, silimarina, ginkgo biloba;
• relaxante: iarba mâței, mușețel, hamei, flori de tei, talpa gâștei, floarea pasiunii, gura lupului;
• calmante ale neplăcerilor digestive: fenicul, roinița, scoarța de salcie;
• analgezice: spilcuța;
• restabilitor al stării de spirit: sunătoare,
• antideprimante, somnifere: gura lupului, valeriană,
• surse de vitamine și minerale: caise, sparanghel, avocado, banane, broccoli, melasă, drojdie de bere, orez brun, fructe uscate, curmale, pește (somon), usturoi, leguminoase, legume verzi, oleaginoase crude, soia, cereale integrale, iaurt.
• surse de carbohidrați complecși: cereale integrale, orez brun, fructe și legume, leguminoase.
• surse de proteine vegetale: ciuperci, leguminoase.

 Alte recomandări:

• servirea unor mese regulate: 3 mese principale și 1 - 2 gustări,
• evitați: proteinele din surse animale, carbohidrații simpli și zahărul,
• reduceți consumul de: cafeina (cafea, ceai negru, cola, ciocolata, etc.), de sucuri carbogazoase,
• excludeți consumul de: tutun, alcoolul sau alte substanțe dăunătoare.

           De asemenea este recomandat să vă odihniți suficient, să învățați tehnici de relaxare și să faceți mișcare regulat (plimbări, înot, mersul pe bicicleta, gimnastică, etc.), ascultați muzică relaxantă.

            Vă puteți folosi și de uleiul de mandarine (dat pe piele) și ulei de bergamotă în apa de baie sau folosit ca aromaterapie.

            Însușiți o dietă sănătoasă asociată cu consumul de suplimente nutritive potrivite, care pot reduce anxietatea și pot scade intensitatea și frecvența atacurilor de panică.

Atenție!

• ginkgo biloba poate provoca sângerare, nu consumați, dacă vă pregătiți de o intervenție chirurgicală sau de o procedură stomatologică sau dacă aveți o afecțiune, care implică sângerare.
• mușețelul poate provoca reacții alergice, nu consumați în cazul în care sunteți alergic la ambrozie; sunteți însărcinată sau alăptați; administrați unele medicamente, ca wafarina, ciclospoina (pot interacționa cu acestea).
• spilcuța poate poate provoca hemoragie internă, nu consumați, dacă luați medicamente pentru subțierea sângelui; sunteți însărcinată sau alăptați.
• sunătoarea poate crește sensibilitatea la lumina solară, nu consumați, dacă suferiți de anxietate; aveți probleme gastro-intestinale; vă provoacă dureri de cap sau dacă luați unele medicamente ca antidepresive, anticoncepționale, anticoagulante.
• drojdia de bere poate provoca reacții alergice la unele persoane, astfel administrarea trebuie începută în cantități foarte mici și întreruptă imediat, dacă apare orice simptom de recție alergică.
• uleiul de mandarină poate provoca pete maronii de piele, astfel după aplicarea sa evitați expunerea la soare timp de minim 6 ore.

Unele antidepresive (imipramina hidroclorică sau pamoat) în cazul nivelului scăzut de fier seric pot crește riscul anxietății și al discomfortului nervos.

Consumul de alcool sau de cantități mari de produse cu zahăr rafinat pot duce la deficiență de crom, ceea ce provoacă nervozitate, tremurături și alte simptome ale atacului de panică.

Alergiile și sensibilitatea alimentară pot declanșa atacuri de panică, astfel este recomandat să țineți un jurnal alimentar, prin care puteți descoperi alimentele declanșatoare.