Pubertatea este prima etapă de trecere de la copilărie la maturitate și se întinde pe o perioadă cuprinsă între: 10-14 ani la fete și 12-16 ani la băieți.
Cu ce se confruntă copii în această perioadă?
În primul rând domină creșterea generală a organismului, care debutează cu o creștere sau pierdere exagerată a greutății, urmată de o perioadă de creștere în înălțime. În această perioadă predomină creșterea sistemului osos și durează aproximativ 1 an și jumătate.
Dezvoltarea pe sisteme și aparate nu este în armonie, astfel crește tensiunea arterială și pulsul, pe când sistemul respirator este ușor deficitar. Oboseala fizică e mai greu de suportat la fete, decât la băieți.
În această perioadă are loc modelarea formelor corporale, care poate manifesta diferențe deosebit de evidente între copii, în funcție de ritmul dezvoltării a fiecăruia. Deși există măsurători și formule de calcul standarde pentru evaluarea corporală a copiilor, totuși, talia nu trebuie raportată atât la vârsta cronologică, cât la stadiul dezvoltării individuale.
Rolul alimentației
Modul de alimentație și stilul de viată a copilului joacă un rol foarte important în această perioadă. Nu doar că determină debutul și evoluția pubertății, ci și reprezintă un factor de bază pentru sănătatea curentă și ulterioară a individului. Astfel în această perioadă este foarte importantă atât calitatea, cât și cantitatea alimentelor consumate.
Relația cu alimentația
În această perioadă apare și un comportament specific legată de tendința de a-și manifesta libertatea, prin care în legătură cu alimentele poate să își manifeste fie interes exagerat către unele alimente, fie refuzul categoric a altor alimente. Acest comportament legat de alimentație poate fi influențată de afectivitatea copilului. De exemplu la școală, în cercul de prieteni poate vedea, auzi, învăța lucruri, care să îi stârnească curiozitatea și să devină dornic de a mânca, gusta unele alimente, față de care până acum nu a arătat interes. Sau deopotrivă, la o masă în familie, unde predomină tensiunea, sau o atmosferă neplăcută pentru copil, acesta poate refuza chiar alimentele care de altfei îi sunt pe plac.
La pubertate petrec în organism o serie de schimbări, care îi solicită pe copii atât fizic, cât și psihic. Datorită acestori suprasolicitări pot avea loc emoții puternice, care le creează tulburări de digestie, crampe abdominale și în unele cazuri chiar constipație sau diaree.
Alimentația copilului sănătos în perioada pubertății
Este important, ca alimentele consumate în această perioadă să îi ofere copilului atât energia necesară pentru diverse activități zilnice, cum ar fi învățarea, concentrarea, alte activități (de exemplu sportul), în funcție de implicare personală, cât să îi asigure și nutrienții necesari creșterii și bunei funcționare a organismului.
Pentru a asimila substanțe calitative, necesare în această perioadă, este recomandată să consume alimente cu valoare biolocică înaltă, să aibă mese regulate și alimentație diversificată, în combinații echilibrate.
Surse de proteine cu valori nutritive corespunzătoare: carne, pește, ouă, lapte, lactate și leguminoase.
Surse de lipide potrivite: ouă, pește, unt, oleaginoase și uleiuri presate la rece.
Surse de carbohidrați (glucide): cereale, pâine, paste, miere, fructe.
Deși aceste alimente îi conferă unele vitamine și minerale, totuși este important și consumul de legume crude și gătite. Legumele au conținut ridicat de fibre (necesare tranzitului intestinali), cât și conținut ridicat de vitamine, minerale, enzime și alți fitonutrienți necesare funcționării și dezvoltării armonioase a organismului.
Alte recomandări
- evitarea meselor dezordonate prin săritul peste mese,
- mesele să fie luate în liniște, cât posibil în familie,
- atenție la dezechilibrul calității prin consum unilateral, după gust,
- să nu se înlocuiească mesele cu dulciuri, sucuri, care sunt fără valoare nutritivă,
- spălarea fructelor, legumelor și a mâinilor, din măsuri igienice,
- să nu se insiste asupra cantității, dacă dezvoltarea e normală,
- să nu se facă schimb de mâncare între copii, gustate prin mușcare,
- să fie adaptată corespunzător cantitatea și calitatea alimentelor consumate, la activitatea zilnică a copilului,
- să se consume suficiente lichide, preferabil apă, ceaiuri și sucuri din fructe și legume prospăt stoarse,
Sportul, 20 – 30 de minute pe zi: mersul cu bicicleta, plimbarea în aer liber, turism, alergări, jocuri sportive sau participarea la cluburi sportive. Acestea echilibrează funcțiile organismului, menține și întărește starea de sănătate, este un factor de modelare comportamentală, stabilizează echilibrul psiho-afectiv și determină o condiție fizică bună. Însă acesta trebuie să fie adaptată la nevoile copilului și să îi fie pe plac.
Atenție la…!
Grăsimile periculoase din alimentele prăjite în baie de ulei, din alimentele hidrogenate (tip margarină) și la lipide ”ascunse”: mezeluri, patiserie, pizza, dulciuri, alimente de patiserie și de tip fast food.
Produsele rafinate, înalt procesate: pâine albă, dulciuri, alimente îndulcite, zahăr, etc.
Alimente cu conținut de aditivi alimentari (conservanți, coloranți, aromatizanți, emulgatori, agenții de gelificare, sequestranții, substanțele de îngroșare, îndulcitorii, coloranții, agenții de afânare, potențiatorii de aromă, substanțele de suport, antiaglomeranții, agenții de încărcare, agenții de întărire, agenții de glazurare, etc).
Alergenii alimentari, care sunt alimente obișnuite, dar totuși la unele persoane pot determina reacții alergice: miere, nuci, căpșuni, alune, glutenul din grâu, lactoza din lapte.
“Alimentația sănătoasă nu însemnă doar o combinație ideală de alimente sau nutrienți, ci și dezvoltarea unor bune obiceiuri alimentare, precum și o atitudine înțeleaptă față de mâncare.” (Conway Rana)